Declinatore / Coniugatore Latino
| PRESENTE |
| I sing. | concămăro |
| II sing. | concămăras |
| III sing. | concămărat |
| I plur. | concămărāmus |
| II plur. | concămărātis |
| III plur. | concămărant |
| IMPERFETTO |
| I sing. | concămărābam |
| II sing. | concămărābas |
| III sing. | concămărābat |
| I plur. | concămărabāmus |
| II plur. | concămărabātis |
| III plur. | concămărābant |
| FUTURO SEMPLICE |
| I sing. | concămărābo |
| II sing. | concămărābis |
| III sing. | concămărābit |
| I plur. | concămărabĭmus |
| II plur. | concămărabĭtis |
| III plur. | concămărābunt |
| PERFETTO |
| I sing. | concamaravi |
| II sing. | concamaravisti |
| III sing. | concamaravit |
| I plur. | concamaravĭmus |
| II plur. | concamaravistis |
| III plur. | concamaravērunt, concamaravēre |
| PIUCHEPERFETTO |
| I sing. | concamaravĕram |
| II sing. | concamaravĕras |
| III sing. | concamaravĕrat |
| I plur. | concamaraverāmus |
| II plur. | concamaraverātis |
| III plur. | concamaravĕrant |
| FUTURO ANTERIORE |
| I sing. | concamaravĕro |
| II sing. | concamaravĕris |
| III sing. | concamaravĕrit |
| I plur. | concamaraverĭmus |
| II plur. | concamaraverĭtis |
| III plur. | concamaravĕrint |
| PRESENTE |
| I sing. | concămărem |
| II sing. | concămăres |
| III sing. | concămăret |
| I plur. | concămărēmus |
| II plur. | concămărētis |
| III plur. | concămărent |
| IMPERFETTO |
| I sing. | concămărārem |
| II sing. | concămărāres |
| III sing. | concămărāret |
| I plur. | concămărarēmus |
| II plur. | concămărarētis |
| III plur. | concămărārent |
| PERFETTO |
| I sing. | concamaravĕrim |
| II sing. | concamaravĕris |
| III sing. | concamaravĕrit |
| I plur. | concamaraverĭmus |
| II plur. | concamaraverĭtis |
| III plur. | concamaravĕrint |
| PIUCHEPERFETTO |
| I sing. | concamaravissem |
| II sing. | concamaravisses |
| III sing. | concamaravisset |
| I plur. | concamaravissēmus |
| II plur. | concamaravissētis |
| III plur. | concamaravissent |
| IMPERATIVO |
| PRESENTE |
| II sing. | concămăra |
| II plur. | concămărāte |
| FUTURO |
| II sing. | concămărāto |
| III sing. | concămărāto |
| II plur. | concămăratōte |
| III plur. | concămăranto |
 |
| PARTICIPIO |
| PRESENTE |
| concămărans, –antis |
| FUTURO |
| concamaratūrūs, –a, –ūm |
| INFINITO |
| PRESENTE |
| concămărāre |
| PERFETTO |
| concamaravisse |
| FUTURO |
| Singolare: | concamaratūrūm, –am, –ūm esse |
| Plurale: | concamaratūros, –as, –a esse |
| GERUNDIO |
| Genitivo: | concămărandi |
| Dativo: | concămărando |
| Accusativo: | ad concămărandum |
| Ablativo: | concămărando |
| SUPINO |
| concamaratum |
Vedi la forma passiva di questo lemma
Sfoglia il dizionario
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
{{ID:CONCAMARO100}}
---CACHE---
|
I nostri siti:
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
|
Ën piemontèis
|
