Donazione

concămăro


[concămăro], concămăras, concamaravi, concamaratum, concămărāre
verbo transitivo I coniugazione

vedi la coniugazione di questo lemma

voûter, construire en voûte

permalink
‹ concamaratus
concămăror ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
concămărans agg. part. pres. II cl.
concămărātĭo sost. femm. III decl.
concamaratūrūs agg. part. fut.
concamaratus agg. part. perf. I cl.
concamaratus agg. inf. perf.
concămăro v. tr. I coniug.
concămăror v. tr. I coniug.
concămĕrans agg. part. pres. II cl.
concămĕrātĭo sost. femm. III decl.
concameratūrūs agg. part. fut.
concameratus agg. part. perf. I cl.
concameratus agg. inf. perf.
concămĕro v. tr. I coniug.
concămĕror v. tr. I coniug.
Concăni sost. masch. II decl.
concaptīvus sost. masch. II decl.
concarnans agg. part. pres. II cl.
concarnātĭo sost. femm. III decl.
concarno v. tr. I coniug.
concarnor v. tr. I coniug.
{{ID:CONCAMARO100}}
---CACHE---
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis