Donazione

suppărātūra


(supparatură, supparaturae)

sostantivo femminile I declinazione

Vedi la traduzione di questo lemma



FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
supparatură
Gen.
supparaturae
Dat.
supparaturae
Acc.
supparaturam
Abl.
supparaturā
Voc.
supparatură
PLURALE
Nom.
supparaturae
Gen.
supparaturārum
Dat.
supparaturis
Acc.
supparaturas
Abl.
supparaturis
Voc.
supparaturae

‹ suppărăsītor
suppăro ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
suppans agg. part. pres. II cl.
suppār agg. II cl.
suppărans agg. part. pres. II cl.
suppărăsītans agg. part. pres. II cl.
suppărăsītor v. intr. dep. I coniug.
suppărātūra sost. femm. I decl.
suppăro v. tr. I coniug.
suppăro v. tr. I coniug.
suppăror v. tr. I coniug.
suppăror v. tr. I coniug.
suppărum Sost. nt. II decl.
suppărus sost. masch. II decl.
suppătens agg. part. pres. II cl.
suppătĕo v. intr. II coniug.
suppĕdānĕum Sost. nt. II decl.
suppēdens agg. part. pres. II cl.
suppĕdĭtans agg. part. pres. II cl.
suppĕdĭtātĭo sost. femm. III decl.
suppeditatūrūs agg. part. fut.
suppeditatus agg. part. perf. I cl.
{{ID:SUPPARATURA100}}
---CACHE---
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis