Donazione

obiectātĭo


(obiectātĭo, obiectationis)

sostantivo femminile III declinazione

Vedi la traduzione di questo lemma



FEMMINILE
SINGOLARE
Nom.
obiectātĭo
Gen.
obiectationis
Dat.
obiectationi
Acc.
obiectationem
Abl.
obiectatione
Voc.
obiectātĭo
PLURALE
Nom.
obiectationes
Gen.
obiectationum
Dat.
obiectationĭbus
Acc.
obiectationes
Abl.
obiectationĭbus
Voc.
obiectationes

‹ obiectans
obiectatūrūs ›

Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
ōbĭciens agg. part. pres. II cl.
ōbĭcĭo v. tr. III coniug. in -io
ōbĭcĭor v. tr. III coniug. in -io
obiectāmentum Sost. nt. II decl.
obiectans agg. part. pres. II cl.
obiectātĭo sost. femm. III decl.
obiectatūrūs agg. part. fut.
obiectatus agg. part. perf. I cl.
obiectatus agg. inf. perf.
obiectĭo sost. femm. III decl.
obiecto v. tr. I coniug.
obiector v. tr. I coniug.
obiectŏr sost. masch. III decl.
obiectum Sost. nt. II decl.
obiectūrūs agg. part. fut.
obiectŭs sost. masch. IV decl.
obiectus agg. part. perf. I cl.
obiectus agg. inf. perf.
ŏbiens agg. part. pres. II cl.
obiex sost. masch. e femm. III decl.
{{ID:OBIECTATIO100}}
---CACHE---
I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis