Declinatore / Coniugatore Latino
FORMA DEPONENTE: |
INDICATIVO |
PRESENTE |
I sing. | crīmĭnor |
II sing. | crīmĭnāris, crīmĭnāre |
III sing. | crīmĭnātur |
I plur. | crīmĭnāmur |
II plur. | crīmĭnamĭni |
III plur. | crīmĭnantur |
IMPERFETTO |
I sing. | crīmĭnābar |
II sing. | crīmĭnabāris, crīmĭnabāre |
III sing. | crīmĭnabātur |
I plur. | crīmĭnabāmur |
II plur. | crīmĭnabamĭni |
III plur. | crīmĭnabantur |
FUTURO SEMPLICE |
I sing. | crīmĭnābor |
II sing. | crīmĭnabĕris, crīmĭnabĕre |
III sing. | crīmĭnabĭtur |
I plur. | crīmĭnabĭmur |
II plur. | crīmĭnabimĭni |
III plur. | crīmĭnabuntur |
PERFETTO |
I sing. | criminatus, –a, –um sum |
II sing. | criminatus, –a, –um es |
III sing. | criminatus, –a, –um est |
I plur. | criminati, –ae, –a sumus |
II plur. | criminati, –ae, –a estis |
III plur. | criminati, –ae, –a sunt |
PIUCHEPERFETTO |
I sing. | criminatus, –a, –um eram |
II sing. | criminatus, –a, –um eras |
III sing. | criminatus, –a, –um erat |
I plur. | criminati, –ae, –a eramus |
II plur. | criminati, –ae, –a eratis |
III plur. | criminati, –ae, –a erant |
FUTURO ANTERIORE |
I sing. | criminatus, –a, –um ero |
II sing. | criminatus, –a, –um eris |
III sing. | criminatus, –a, –um erit |
I plur. | criminati, –ae, –a erimus |
II plur. | criminati, –ae, –a eritis |
III plur. | criminati, –ae, –a erunt |
PRESENTE |
I sing. | crīmĭner |
II sing. | crīmĭnēris, crīmĭnēre |
III sing. | crīmĭnētur |
I plur. | crīmĭnēmur |
II plur. | crīmĭnemĭni |
III plur. | crīmĭnentur |
IMPERFETTO |
I sing. | crīmĭnārer |
II sing. | crīmĭnarēris, crīmĭnarēre |
III sing. | crīmĭnarētur |
I plur. | crīmĭnarēmur |
II plur. | crīmĭnaremĭni |
III plur. | crīmĭnarentur |
PERFETTO |
I sing. | criminatus, –a, –um sim |
II sing. | criminatus, –a, –um sis |
III sing. | criminatus, –a, –um sit |
I plur. | criminati, –ae, –a simus |
II plur. | criminati, –ae, –a sitis |
III plur. | criminati, –ae, –a sint |
PIUCHEPERFETTO |
I sing. | criminatus, –a, –um essem |
II sing. | criminatus, –a, –um esses |
III sing. | criminatus, –a, –um esset |
I plur. | criminati, –ae, –a essemus |
II plur. | criminati, –ae, –a essetis |
III plur. | criminati, –ae, –a essent |
IMPERATIVO |
PRESENTE |
II sing. | crīmĭnāre |
II plur. | crīmĭnamĭni |
FUTURO |
II sing. | crīmĭnātor |
III sing. | crīmĭnātor |
II plur. | – |
III plur. | crīmĭnantor |
INFINITO |
PRESENTE |
crīmĭnāri |
PERFETTO |
Singolare: | criminatus, –a, –um esse |
Plurale: | criminati, –ae, –a esse |
FUTURO |
Singolare: | criminatūrūm, –am, –ūm esse |
Plurale: | criminatūros, –as, –a esse |
PARTICIPIO |
PRESENTE |
crīmĭnans, –antis |
FUTURO |
criminatūrūs, –a, –ūm |
SUPINO |
Attivo: | criminatum |
Passivo: | criminatu |
GERUNDIO |
Genitivo: | crīmĭnandi |
Dativo: | crīmĭnando |
Accusativo: | crīmĭnandum |
Ablativo: | crīmĭnando |
|
GERUNDIVO |
crīmĭnandus, –a, –um |
Sfoglia il dizionario
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
{{ID:CRIMINOR200}}
---CACHE---
|
I nostri siti:
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
|
Ën piemontèis
|